Gânduri
Bătrâni
„În zilele noastre, într-un mod deosebit, sunt mulți săraci, și mulți și cei care vorbesc sau scriu despre „marginalizați”, însă puțini sunt autenticii „măgăruși” care acceptă să se încarce cu poverile altora. Ce tristețe, uneori, să găsești familii care i-ar putea ține acasă, fără prea mare dificultate, pe bătrânii lor, în schimb se debarasează de ei, „descărcându-i” la azil. De multe ori, știu, nu se poate altfel. Dar, atunci, se cuvine să se rămână aproape de ei prin vizite, prin afecțiune: adesea, însă, nu sunt vizitați deloc sau aproape de loc, fiind lăsați îndurerați și cu sentimentul că sunt uitați”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Bunătate
* „Pentru a fi buni, trebuie să fim în regulă în faţa lui Dumnezeu, în faţa aproapelui şi a noastră”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Pentru a fi buni trebuie să luptăm mai ales în anumite momente mai grele”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Fiecare să caute să fie el bun și să reverse și asupra celorlalți o bunătate toată pătrunsă de blândețea și iubirea învățate de la Cristos”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Cateheză
Cateheza „nu este doar o instruire a minții, ci educație pentru întreaga viață; nu urmărește doar să ne fixeze în minte unele noțiuni, ci să transmită convingeri întemeiate, atât de vii și de puternice încât să conducă la fapte bune, la practicarea virtuților”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Chemare
„Când ne chemăm noi, oamenii, unul pe altul, chemarea e cât se poate de clară… Când cheamă Dumnezeu, e cu totul altceva; nimic scris, nimic tare ori evident: un murmur lin, o șoaptă, un ‘pianissimo’ care atinge ușor sufletul”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Creație
„Darul științei ne face să cunoaștem în dragostea pentru Dumnezeu lucrurile create. Lumea e frumoasă, o vedem și o admirăm cu plăcere: însă nu e deajuns să ne oprim la asta; de la lume trebuie să ne ridicăm spre Dumnezeu; frumusețile de aici trebuie să ne facă să ne gândim la perfecțiunile mult mai mari ale celui care le-a creat”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Credință
„Când e vorba de credință, marele regizor este Dumnezeu”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Educaţie
„Educaţia este o lucrare de iubire. Ar putea părea ciudat, dar este un fapt cert că părinţii încep să-şi educe copiii iubindu-se unul pe altul. Dacă, în schimb, fiul percepe că părinţii nu prea ţin unul la altul, se simte dezorientat, incert, singur cu problemele sale şi porneşte dezavantajat pe drumul lung al educaţiei”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Episcop
„…așa cum sunt felurite cărțile, la fel sunt feluriți și episcopii. Unii, de fapt, seamănă cu nişte acvile, care planează cu documente magistrale la un nivel înalt; alţii sunt nişte privighetori, care cântă laude Domnului într-un mod minunat; alţii, în schimb, sunt nişte sărmane pitulici care, pe ultima ramură a arborelui eclezial, doar ciripesc, încercând să exprime câte un gând pe marginea unor teme foarte vaste. Eu aparțin ultimei categorii.” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Iubire
„Şi noi, care ne aflăm aici, avem aceleaşi sentimente; noi suntem iubiţi de Dumnezeu cu o iubire nesfârşită. O ştim: are mereu privirea aţintită asupra noastră, chiar şi atunci când pare că e noapte. Este tată; ba mai mult, e mamă. Nu vrea să ne facă rău; vrea să ne facă numai bine, tuturor. Fiii, dacă se întâmplă să fie bolnavi, au un motiv în plus pentru a fi iubiți de mama. La fel și noi, dacă se întâmplă să fim bolnavi de răutate, rătăciți, avem un motiv în plus să fim iubiți de Domnul.” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
„A-l iubi pe Dumnezeu este o călătorie: Dumnezeu o vrea tot mai intensă și perfectă”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Îngeri
„Sunt mulți cei care nu vorbesc despre îngeri. Ar fi, în schimb, oportun să-i amintim pe îngeri ca miniştri ai Providenţei în conducerea omenirii şi a oamenilor, căutând să trăim, cum au făcut sfinţii, de la Augustin la Newman, în familiaritate cu ei”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Merit
„Lui Dumnezeu îi place uneori să scrie lucrurile măreţe nu în bronz sau marmură, ci pur şi simplu în praf, pentru ca dacă scrisul rămâne, intact şi neîmprăştiat de vânt, să fie clar că meritul este în întregime şi numai al lui Dumnezeu”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Ofensă
„Să facem tot posibilul să nu-l ofensăm pe Dumnezeu; dacă uneori ni se întâmplă, să ne ridicăm imediat și să pornim din nou la drum cu curaj umil și încrezător”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Papa
* [Referindu-se la elogiile care i se făceau la început de pontificat] „Această imagine despre papa este prea departe de realitate. Există riscul de a cădea în cultul personalităţii, ceea ce eu nu vreau absolut deloc. Centrul a toate este şi trebuie să fie Cristos”. (Albino Luciani / Ioan Paul I)
* „Știu: nu toate documentele papei au aceeași valoare; nu toate obligă în același fel. Într-un anume fel, însă, toate obligă. Și nu servește la nimic să vezi azi catolici care în continuu, cu centimetrul în mână, măsoară până unde poate să ajungă ascultarea lor, care, apoi, se reduce la ascultare acordată cu pipeta. Nici nu e edificator acest alt fenomen: nici nu a apărut bine un document pontifical, că primul lucru pe care îl fac unii e să verifice dacă papa s-a menținut sau nu între anumiți parametri: apoi decid dacă să-și dea sau nu adeziunea și până la ce punct. Alții fac distincție: acel papă da, acest papă nu. Aud spunându-se: «acela era papa nostru!». Dar fiecare papă trebuie să fie al nostru! […] Nu-i putem da lui Dumnezeu „da-ul” credinţei dacă nu ne simţim mici atât în faţa Lui cât şi în faţa vicarului Său, care îl reprezintă pe pământ pe Fiul lui Dumnezeu. Noi trebuie să ascultăm directivele papei așa cum fiii ascultă directivele unui tată şi să ne rugăm pentru el, pentru ca Domnul să-l întărească, să-l sprijine și să-l ajute”. (Albino Luciani / Ioan Paul I)
Preot
„Oamenii, când vin în biserică și se văd reprezentați la acest sfânt altar, doresc să fie reprezentați de preoți de aur, de preoți care într-adevăr se simt și se străduiesc să fie reprezentanții și vicarii lui Cristos!” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Rozariu
* „E imposibil de conceput viața noastră, viața Bisericii, fără rozariu, fără sărbătorile mariane, sanctuarele mariale și icoanele Maicii Domnului”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Personal, atunci când vorbesc singur cu Dumnezeu şi cu Maica Domnului prefer să mă simt mai degrabă copil, decât adult. Mitra, zucchetul, inelul dispar; trimit în vacanţă adultul şi chiar şi episcopul, pentru a mă abandona tandreţei spontane pe care o are un copil în faţa tatălui şi a mamei… Rozariul, rugăciune simplă şi totodată uşoară, mă ajută să fiu din nou copil; şi nu mă ruşinez deloc de asta”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Rugăciune
„Un scriitor spaniol a scris: «lumea merge rău pentru că sunt mai multe bătălii decât rugăciuni». Să căutăm să facem așa încât să fie mai multe rugăciuni și mai puține bătălii.” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Săracie
* „Ziarele au amintit, poate chiar prea mult, că familia mea era săracă. Pot să confirm că în timpul invaziei am suferit într-adevăr de foame, și chiar și după; cel puțin voi fi în stare să înțeleg problemele celor care suferă de foame!” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „În zilele noastre lumea întreagă e o casă săracă, și care are mare nevoie de Dumnezeu!” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Sfinţenie
* „Sfinţenia este rodul cuceririlor şi victoriilor dobândite zi de zi în vârf de lance”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Toţi, căsătoriţi şi necăsătoriţi, trebuie să devină sfinţi. Acest lucru se realizează, în toţi, numai cu preţul eforturilor repetate şi generoase, cu căderi şi reluări”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Spune proverbul: «Nu e suficient să dai un pește unui înfometat, ci trebuie să-l înveți să pescuiască». La fel și noi: nu e suficient să-i ajutăm pe săraci într-o situație sau alta; trebuie să colaborăm pentru formarea unei societăți mai drepte, în care dezechilibrele, eșecurile, crizele să fie reduse cât mai mult posibil”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Chiar acolo, pe stradă, la birou, în fabrică, devenim sfinţi, cu condiţia să ne facem datoria cu competenţă, din iubire faţă de Dumnezeu şi cu bucurie; aşa încât munca de zi cu zi să devină nu «tragedia cotidiană», ci oarecum «zâmbetul zilei». (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Solidaritate
„Suntem o singură barcă plină de popoare apropiate deja ca spaţiu şi obiceiuri, dar pe o mare foarte agitată. Dacă nu vrem să ne lovim de grave instabilităţi, regula e aceasta: toţi pentru unul, unul pentru toţi; să insistăm pe ceea ce ne uneşte, şi să lăsăm deoparte ceea ce ne desparte”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Speranță
„Speranța este obligatorie pentru fiecare creștin. Cine o trăiește, călătorește într-un climat de încredere și abandon”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Spovadă
„Cinci minute, și cu o spovadă sinceră, vechea haină a vinovățiilor, a defectelor, care deja ne plictisește și ne deranjează, e aruncată cât colo. Ne îmbrăcăm cu o haină nouă, pornim pe un alt drum cu pas sigur, cu inima întinerită, cu un alt mod de a privi. E nebun cel care nu profită de ea!” (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Testament
„Eu nu am nimic: cărțile le las Seminarului, exemplul bun rudelor”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Umilinţă
* „Domnul iubeşte atât de mult umilinţa încât, uneori, permite păcate grave. De ce? Pentru ca cei care au săvârşit aceste păcate, după aceea, căiţi, să rămână umili”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
* „Tendința noastră ar fi cea de a urca, de a urca tot mai sus, de a urca mereu, de a ne face văzuți, de a comanda. Cristos, în schimb, s-a coborât, s-a supus, s-a făcut mic, s-a ascuns. Exact această coborâre și umilință a sa au fost mijlocul și metoda pe care le-a ales pentru a ne ajuta. Ce mare lecție! Ar trebui să o ascultăm atenți ca să ne însușim învățătura ei și să o punem în practică în viața trăită”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)
Viață
„E adevărat că viața noastră este o călătorie cu un punct de plecare și unul de sosire; iar anul care începe astăzi [era 1961 – n. trad.] nu e decât o bucată de drum între aceste două capete. Dar iată: în timp ce cunoaștem cu precizie punctul de plecare, ne e complet necunoscută distanța până la punctul de sosire. Câți ani mai sunt? Aici, printre noi, sunt persoane pregătite care știu desen și mecanică, engleză și trigonometrie; dar această mică noțiune, acest detaliu curios al anilor ce ne mai rămân de trăit, nimeni nu-l știe. Ne cuprinde un ușor fior și ne luăm următorul angajament: «Anii pot fi puțini, poate fi vorba doar de câteva luni ori de câteva zile. Doamne, nu voi irosi nici măcar un minut!». Avem însă o problemă mult mai îngrijorătoare. Porturile de sosire sunt două: Paradisul și Infernul, și numai primul e de dorit, e comoara cea mai de preț. Vom ajunge acolo? Asta e problema. Toate celelalte, în comparație cu aceasta, sunt nimic”. (Albino Luciani / Papa Ioan Paul I)