Canale d’Agordo, 26 august 1978-2023
Umilința, cuiul fix al vieții sale*
Omilia cardinalului Stella în timpul celebrării primei comemorări a Fericitului Ioan Paul I
În după-amiaza zilei de 26 august a fiecărui an, conform tradiției de-acum decenale, piața din Canale d’Agordo s-a umplut de persoane venite pentru aniversarea alegerii lui don Albino pe Scaunul lui Petru. În acest an – a 45-a aniversare – are loc, însă, o schimbare substanțială: nu mai este vorba de o amintire, ci de prima comemorare liturgică a Fericitului Ioan Paul I.
Pentru această ocazie, Episcopul Renato** l-a invitat să prezideze celebrarea pe cardinalul Beniamino Stella, care a fost postulatorul cauzei până la beatificare și în această calitate l-a întâmpinat și i-a mulțumit în salutul de la început. În omilia sa, cardinalul s-a lăsat inspirat chiar de cuvintele cu care Episcopul îl invitase: „stilul lui Albino Luciani pare să ne îndemne zi de zi spre vocația la umilință, recunoscând – dincolo de formele eclatante ale vieții ecleziale – esențialul credinței, speranței și iubirii”.
Umilința a fost virtutea specifică a Papei Luciani, „firul conductor al existenței sale”, „«cuiul fix» de care – ca expert cățărător pe Dolomiți – agățase întreaga sa viață de credință”. I-a plăcut să se definească pe sine „pulbere pe care Domnul a scris”; a reluat aceeași metaforă la fiecare pas făcut în „carieră”, până la Catedra lui Petru, când umilinței i-a dedicat prima Audiență generală: „Nu sunt decât praf și cenușă în fața ta, Doamne! Așa este, trebuie să ne simțim mici în fața lui Dumnezeu”.
Cardinalul a semnalat că această virtute a lui se adresează și lumii de astăzi, demascând obsesia pentru vizibilitate a atâtor persoane, înrobite de numărul de „followeri” și de „like-uri”. Sau a celor care poate, pentru a avea audiență, profită de microfon sau de tastatură pentru a „ataca dur”, jignind, umilind, mințind. „Să învățăm de la Fericit să folosim un limbaj smerit, îmbogățit de o frumoasă umanitate!”.
Magisteriul lui Ioan Paul I, după „antifona de la intrare” despre umilință, s-a concentrat pe cele trei virtuți teologale. Cardinalul a evidențiat mai ales credința, amintind fragmentul în care Luciani a notat că „Biserica este ca o mamă, care este iubită și cinstită cu inima, chiar și când este bătrână și mai ales bolnavă: «În Biserică există uneori defecte și lipsuri, dar nu trebuie să scadă niciodată dragostea noastră față de Biserică»”.
Și întrucât Episcopul Renato subliniase „conștientizarea «harului» beatificării… de către Biserica din Belluno-Feltre”, cardinalul Stella a extras din aceasta „două angajamente pentru această minunată localitate în care s-a născut, pentru această iubită dieceză care îi păstrează amintirea”: recunoștință și imitare. Și a încheiat cu o rugăciune, care reflectă textele lui Luciani: „Doamne, ia-mă și fă din sărmana mea viață un semn, umil și surâzător, al sfințeniei creștine, pentru familie, pentru societate și pentru Biserică, acolo unde Tu, Doamne, ai făcut să mă nasc și să cresc”.
Pr. Davide Fiocco
Foto © Carlo Lorenzi
–––––––-
* Text original, „L’umiltà, chiodo fisso della sua vita. L’omelia del cardinal Stella durante la celebrazione nella prima memoria del beato Giovanni Paolo I”, publicat pe 26 august 2023, pe site-ul Diecezei de Belluno-Feltre.
** Mons. Renato Marangoni, Episcop de Belluno-Feltre, dieceza de origine a Papei Luciani.
–––––––
Traducere în limba română de Cristina Grigore.
